arakelian

lumea mea, si-a altora.

povestea iei arakeliene

36 Comments


povestea iei arakeliene (sau povestea lui 2015)

De peste 1 an visez sa imi fac o ie. Am una galbena (ie stilizata cum ii zic), dar eu imi doresc ia mea, care sa ma reprezinte,o ie pe care sa o simt dupa sufletul meu, cu model ales de mine, cu contrast intre simplitate si complexitate, cu model geometric si nu floricele, cu simboluri si semne. Ale mele.
Ina mi-a oferit pas cu pas cum sa fac o ie. Modelele ei de ie sunt superbe, am respectat pasii, am invatat sa tin materialul si sa intep materialul, dar nu sunt iile mele.
Si aici a inceput cautarea. Mai intai de material ( am luat 3 tipuri de material din Romania suficient de rar ca sa fie usor de cusut la un pas de 3-4 fire si de dens si de moale si de ferm), apoi cauta ata, apoi am inceput sa calculez tiparul ce imi place, croitul a fost o bagatela dupa atatea ezitari si abia apoi sa incep sa cos de mana, desi nu am mai cusut x -uri de la gradinita.
Si am purces. Prima ie a fost de fapt o bluza taraneasca. Lunga, alba, de in usor, croiala ca de ie, fara altita, doar cateva cusaturi decorative cate una pe umar si 2 pe piept.  Am lucrat la ea mut1lt si lent, tivitul bucatilor manual consuma o gramada de timp, modelul propriuzis fiind doar o componenta minora comparand cu timpul alocat pt tivit si imbinarea materialului, astfel ca in final am petrecut 50-100 ore. Am cusut alb pe alb, mi s-a parut potrivit acelui material, bluza o port la blugi/pantaloni.

bluza taraneasca
Dar nu e ea ia. IA.
Ia mea cere si ceva vechime, si ceva asprime. Si am gasit asta intr-un magazin amarat de prin zona Lipscani cu ii vechi, multe rupte, patate, multe de proasta calitate. Nu am gasit ia acolo, ci … materialul, 2 resturi de panza sfasiate probabil dintr-o camesa lunga: 2 resturi de poale, cu o simpla cusatura decorativa jos, una cu o cusatura mov inchis (culoare ce mi-a placut mult mult), una cu bleumarin. Sfasiate. Aspectul ala, de material rupt, fasie destramata si pregatita de aruncat m-a facut sa pun mana pe el si sa zic: asta mai merita o viata, merita carpit, cusut, infrumusetat, asta poate face multe si poate insenina ziua unui om, asta poate zambi si nu zace ca o carpa de aruncat. Bucati de panza aspra, de casa, batuta marunt la razboiul de lemn (dupa discutii cu doamna, pare de undeva din zona Gorjului).material
Le-am luat.
Alaturi mai era o ie simpla, incretita la mana si la gat, cu coloane verticale rosii cusute marunt, finute si discrete,ie carpita de altcineva atat de … grosolan incat am zis ca o pot reabilita mai bine eu, pot sa ii inlocuiesc pieptul si spatele, pieptul sa il recos.  Acasa privind atent la lumina cele 3 tipuri de tesatura mi-am dat seama ca a fost o ie de copil transformata sa incapa o persoana mai grasuta.
Toate panzeturile astea sunt panza de casa, tesuta manual. Veche. F. veche.

Si a mai venit o ie in viata mea. Ia de la verisoara mea, cusuta de strabunica, simpla, placuta in naivitatea ei. Am pozat-o, am scos modelul, si il reproduc mai departe.ia de la strabunica

Ce mi-am propus sa fac in 2015? 3 ii. Pot sa le termin si in 2016. Si 2017. Le fac eu, ca doar ce atata graba. Prima va fi o ie de copil, ca de atata imi ajunge materialul, a2a si a3a …vor fi cum vor fi.
De Craciun am inceput ia de copil, o ie simpla, pe care cos trandafirii intalniti pe modelul de la strabunica. Am pastrat culorile roz si bleumarin. Merge si usor si greu, am apelat la trucuri moderne: lampa cu lupa, gherghef, etamina suprapusa pe material pt a ma ghida, voi folosi si masina de cusut. Am cusut deja 25% si am facut o pauza.

ie copil Oare cat timp si efort a depus strabunica pt ia ei? la ce marunt se coase o ie nu putea lucra decat la lumina naturala, care iarna e doar 6-7ore, nu avea niciunul din trucurile mele: nici electricitate, poate nici foarfec!, avea si 9 copii, gospodarie si … nu, sigur nu e singura ie cusuta de ea, ca nu are stangaciile mele, dar a gasit timp si putere sa coase ii.
Inca nu am model pt ia mea. Sunt cateva simboluri ce le doresc pe ea,  semne ce ma caracterizeaza: coarnele de berbec, rombul coloanei infinitului, colturile muntelui. Rombul si colturile muntelui vor fi in altita, model ce il preiau de la ia cusuta de la strabunica http://www.pinterest.com/pin/305822630920214677/ iar coarnele de berbec vor fi cam ca acestea:
http://www.pinterest.com/pin/305822630921581137/ (mai multe si mai frumoase sunt aici: http://semne-cusute.blogspot.be )

Si totusi, mai e un model care imi place: coloane verticale din ia asta, care ar avea peste 150 ani. IE peste 150 ani, din zona Covurlui, jud GalatiSi de fapt cred ca tocmai varsta mi-a atras atentia, si fragilitatea si puterea. Verticalitatea.

Mai am pana sa ma apuc, sa ma decid, sa desenez modelul si sa ii fac o proba. Ca doar ce atata graba?

Asta e ce visez pe 2015.
As mai avea ceva vise, mici, mari, cursuri/examene ce vin,  casa, vacante.  Tot ce e legat de bani pot sa vina sau nu. Dar ia este a lui 2015, Ia vine din sufletul meu.

Edit: un reportaj despre ii http://www.videonews.ro/video/lifestyle/ia-romaneasca-face-senzatie-printre-straini-tcA8B3I0m0L.html?hc_location=ufi

36 thoughts on “povestea iei arakeliene

  1. La multi ani! Si spor la cusut iile!
    Ce frumos ai scris! Te admir, imi plac lucrurile astea facute cu migala (zilele astea cos impreuna cele 200 de granny squares de la o viitoare paturica ).

    • multumim! 200? wow!! Apai … iese super paturica!
      Eu am tricotat resturile de atze, ce stateau peste tot si le-am legat intre ele. E o patura sorcov colorata dar preferata noastra de pe canapea:)

      • M-ai dai idei cu ia, ca eu cautam de gata si nu gaseam decit facute industrial.

        • ma bucur ca ti-am dat idei.
          Sunt acum si ii facute de mana, de vanzare, in dulcele stil traditional. Femei simple care au inceput sa coasa si castiga un minim de bani asa. Dar ia facuta de mainile tale … e unica.

          • Am intrat pe grupul FB, desi am impresia ca se vorbeste alta limba, sunt atitia termeni pe care nu-i cunosc…dar mi-ar place sa inteleg mai multe si sa ma apuc si eu intr-o zi.

            • si eu sunt acolo. Mai intai m-am uitat la poze, apoi am inceput sa citesc, mai apoi am inceput sa ma uit si la tutoriale. Unele doamne au pus pas cu pas, ca la fraierici ca mine🙂. Si uite asa am invatat…mai multe decat stiam acum 1 an. Nici nu stiu cum am ajuns acolo, dar stiu ca nu mai plec.

          • M-ai prins bine cu iile tale: tot revin aici sa mai citesc comentarii, sa ma uit la poze…ma mai uit si pe FB.

            Pe de alta parte sunt de la oras, bunicii mei tot de la oras(prima oara am mers la tara pe la 12-13 ani)…cumva nu ma simt indreptatita sa port cu mindrie o ie facuta de mine, ma simt oarecum impostoare….nu stiu din ce regiune sa o aleg(de unde m-am nascut? de unde am locuit ?). Poate incet o sa vina raspunsul si la intrebarile astea.

            • nici pe mine nu m-a atras ia din familie. Ok, e facuta de strabunica, admir munca, imi place altita, dar nu este…THE ONE. Asa ca…inca mai caut. Stiu ca voi gasi semnele mele, poate chiar azi😉

  2. Minunat scris ! Din suflet . Spor la cusut ,sigur vor iesi minunate iile anului 2015,ca multe alte impliniri care vor veni !

    • Valentina, pai la cate intrebari ti-am pus sigur ca vor iesi minunate…si acum rad ca te intrebam cum sa pun ata in ac si cum fac nodul pana la in ce directie sa cos: in jos, in sus, in stanga/dreapta etc :))

  3. Fata, pai tu faci ii cu suflet, ii cu povesti! Sunt superbe!

    • pai la cate sute de ore se duc pt o ie, ajung sa ii cos si povesti printre. Seara cand cos ii mai si citesc/povestesc fetei inainte de culcare, asa ca mai strecor si cartea printre ite🙂

  4. Mult, mult spor sa ai si sa reusesti sa ai IA mult dorita. Felicitari pentru prima!
    De ce masina de cusut? Nuuu… IA ta sa fie fara masina, da?🙂

    • mi s-a parut ingrozitor tivul. Zau. mi-a pierit tot entuziasmul si nici nu apucai sa termin decat o latura a unei maneci cand ma gandeam la abandon! Acum de cand cos model abia astept sa gasesc 30min-1 ora sa mai fac o floare/o frunzulita ceva! Iar cand completez cu cea de-a 2a culoare, si vad golurile pline, mi se pare ca e cea mai frumoasa ie (inca sunt stangace la impuns cu acul si tensionat firul dar evoluez, mana si ochiul se formeaza!).
      Asa ca o sa pliez, calc si il bag la masina de cusut ca orice tiv ordinar, si cand oi avea timp si rabdarea pot sa ii adaug si gaurele de mana. Probabil o sa fac asta in curand ca panza de casa are o culoare mai inchisa si se va vedea ata alba de la masina.

  5. Imi place la nebunie cum incep sa se nasca povestile iilor, tot mai multe femei isi cos, tot mai multe ii vechi ies la iveala de prin cufere si poduri. Nu ma vad apucandu-ma de una, nu inca, dar am in plan sa-mi cos ceva in aceste zile ca prea mi-a facut pofta o buna prietena aflata la a patra ie a sa deja (se pare ca e mult pana te apuci, apoi nu te mai poti opri).

    Iti mai amintesti oare cam pe unde e magazinul din Centrul Vechi?
    Dar de unde ai luat ata de cusut?

    • pe fb este un grup: Semne Cusute (https://www.facebook.com/groups/224922601040515/ ). Sunt peste 5000 de doamne acolo, gasesti explicatii si modele si de unde au luat materiale, ata, inclusiv cine mai tese panza de casa. Sunt sezatori organizate! si multe cos ii sau bluze taranesti (si 2 barbati!!). Cand am constientizat dimensiunea grupului si ca multe suntem imprastiate prin toate colturile lumii, mi s-a ridicat parul pe spate. Femeia romanca e puternica si unita si renaste!

      Magazinasul este pe un pasaj din Strada Covaci la deal. Cred ca se numeste Pasajul francez dar e posibil sa fac o confuzie. Magazinasul e mic, amarat, cum urc pe straduta, imediat pe stanga cu usa de gratii de fier comunista. Nu era vanzatoarea dar afisase numarul de tel. in geam si am sunat-o si a spus cand vine. Ata o am marca DMC, de aici din magazine de ate, dar pt una din ele imi voi lua din Ro o ata romaneasca, de la Sibiu, bumbac mercerizat, din ala fin (ies mai eftin).

      • Stiu grupul de pe fb. Sunt oarecum abonata la “miscare” doar ca ma dau spectatoare deocamdata. Si e un spectacol, unul care ma bucura mai ales ca se vorbeste tot mai des de autenticitate versus artizanat. E bun si artizanatul, dar pana la un punct.

        Poata nimeresc magazinul ca tot merg in zona sa caut niste ate (mouline cred :D).

        • mie ata mi se pare f. scumpa. Deja am bagat in ia asta material de 40 lei (10 euro) si 3 bobine de ata de 1.5 euro fiecare si mai am nevoie de inca 7-8 bobine de ata. Scump, domn’le, scump🙂

          Daca gasesti magazinul, te rog sa scrii despre el. Sunt multe lucruri obosite acolo, fara nicio sansa, dar unele din ele sunt realmente comori ce merita luate si sa primeasca o sansa. Rabdare sa sapi prin el…

  6. La multi ani si aici!
    Nu-mi ramane decat sa iti doresc mult spor la treaba si sa reusesti tot ceea ce ti-ai propus.
    Modelele sunt foarte frumoase , eu insumi sunt fan ii si din cate aveam mai am una , cumparata de la Sapanta…Insa mi-am luat alte doua stilizate , cum bine spui.
    Luna trecuta am fost la mustata sa-mi achizitionez o noua ie , nu era cusuta manual , ci la masina , insa era ie…cu numai 130 de lei.Problema a fost ca , desi avea bust generos , partea de jos ma cuprindea la limita.
    Abia astept sa vad ce ai creeat!🙂 Mult spor la cusut.

  7. Acum exista si un kit pentru confectionat singura o ie, de la 0. Kitul e facut de Ioana Corduneanu, cea care are blogul “Semne cusute”, care se ingrijeste sa stranga din toate zonele tarii modele autentice pentru ii.
    In cutie se gasesc atat toate instructiunile necesare, modelul imprimat pe un carton, cat si panza, ata necesara, deci absolut tot.
    Aici sunt detalii despre kit:
    http://klumea.eu/2014/vrei-sa-ti-cosi-ia-singura-dar-nu-stii-cum-a-aparut-kitul-de-prim-ajutor/
    Si de aici poti lua kit-ul:
    http://www.perpetualicons.com/
    N-am vreun interes si n-o cunosc pe Ioana Corduneanu … am dat peste postarea aceasta si m-am gandit ca poate iti va fi de folos.
    Spor la cusut ii!

    • nu stiam! merci!
      Eu urmaresc blogul Ioanei Corduneanu,dar si postarile ei de pe grupul de pe fb, semne cusute. Plansele la care am pus link cu modele si semne sunt desenate de ea, pozate de pe sute de ii si facute in photoshop(cred).
      O sa caut emisiunea cu ea despre ii, emisiune ce am ascultat-o si mi-a dat idei unde si cum sa imi caut semnele de cusut pe ia mea.

  8. Cleo curajoasa! Măi, măi, dar ce obiective ai tu pentru următorii ani. Aștept pe blog poveștile.

  9. Bine te-am gasit. Te citesc de ceva vreme, dar inca nu am comentat la nici un post de-al tau. Dar postul acesta despre ie m-a scos din “zona mea de confort”(cum spuneau toti concurentii de la Vocea Romaniei🙂 ).
    Felicitari, si eu ador iile, si chiar am imbracat un costum popular din zona mea la cununia religioasa a baiatului meu. L-am inchiriat de la un Ansamblu Folcloric din oras, dar ma tot bate gandul sa-mi fac si eu unul cusut de mana mea, macar ia si poalele. Cu fota ii mai greu, dar ma gandesc eu la o solutie.
    Si eu mi-am pus in cap sa fac o ie speciala pentru nora mea, am si panza tesuta in casa de bunica sotului meu. Bine, mamaie a tesut aceasta panza cu alta destinatie, dar mi-a dat-o mie pana la urma ( la vremea respectiva vroiam sa cos o fata de masa din ea, ca-i ingusta de 45 de cm). Asteptam doar un impuls sa ma apuc de treaba, si uite articolul tau asta a facut.
    Multumesc mult pentru idee si imbold si felicitari, abia astept sa vad ia mica a care lucrezi!
    Cu mult drag,
    Leea

    • toate iile de alta data erau facute cu panza de casa, de 45/50cm. Asa ca sunt imbinate fasiile prin cusatori decorative. Vei gasi muuulte informatii pe site-urile date de mine.
      Mai traieste mamaia ta si mai tese?

      • Din pacate nu. Cat de tesut, nu mai tese nimeni in razboi in zona mea, nici la sat nici la oras si este atat de pacat! Este mult mai usor sa cumperi plasticuri chinezesti.
        Dar mi-ai dat o idee, am sa o intreb pe matusa mea daca mai are razboiul de tesut ( bunica mea, chiar si mama intr-un timp, tesea cuverturi din lana si presuri din coade) . Poate mi-l da mie. Am idee despre ce este vorba, am vazut in copilarie, numai ca trebuie sa gasesti si persoane care stiu sa navadeasca firele(parca asa se zicea). Aici o sa am nevoie de site-urile date de tine.

        Off topic: Vai ce m-a facut sa plang filmul despre Constantin si Elena. Ce covoare frumoase tesea!! Arta nu alta!

        • Ar fi frumos sa iei razboiul de tesut si sa reusesti sa il folosesti.

          Si ca o remarca: se vinde metru liniar de panza de casa cu 60-80lei (cam asa au dat doamne de pe grupul de pe Semne Cusute). Cand ma gandesc ca sunt femei care pleaca in Italia/Spania la ingrjit batrani pentru 4-500 euro pe luna (plus cheltuieli cu transport, departe de familie), si pe cealalta parte ar putea castiga din tesut acasa … ce alta data se facea pe fiecare ulita a devenit astazi un produs de nisa.

          Ma bucur ca dau idei si la altii. Abia astept sa plec de la munca si sa mai cos putin la ie🙂

  10. Faine planuri pentru 2015 ai. Spor!

  11. ce dor mi-ai facut sa port ie! ba mai mult, desi n-am talent la cusut de mana, parca-mi vine si mie sa pun mana pe ata si ac :))
    nu stiu daca mai tin minte cum se cos cruciulitele, sau cum se decupeaza firele ca sa iasa patratele si coloane, dar tare-mi vine sa incerc..
    mai greu mi-e sa gasesc material potrivit. mi-ar placea niste borangic..

    • eu am o un fel de panza topita, subtirica, dar si o panza mai groasa. Ideea ca firele tre sa se vada, sa pot sa le numar si sa vad unde sa infing acul.
      X-uri nici eu nu am mai cusut de la gradinita.

  12. Vai cat de minunat…imi PLAC…le ADOR si ceea ce vrei tu sa faci este minunat.Imi place mult..desi tu spui ca nu este ia ta..prima ie..aceea cusuta cu alb..Mi se pare frumoasa,imaculata…
    Adevarul este ca pe langa cusatura si vechime,ore de munca nesfarsita..ochi obositi…iile sunt bucati din istorie…cu ce ganduri or fi fost cusute…ce griji din suflet au fost inlaturate pentru cateva ore cu lucratul lor…
    iti doresc spor draga mea si te imbratisez cu drag…

  13. De la bunica mea personala stiu ca rar aveau timp sa le coase la lumina naturala, iile se faceau iarna, cand nu era munca la camp, ramaneau doar cu animalele si casa si lucrau si noaptea la lumina lampii cu gaz, mie complicate nu mi se par cele cusute ci alea la care se scot fire si dupa aia se cos cele ramase, rezultatul fiind un fel de dantela.
    PS La multi ani, e prima zi in care am timp sa ma plimb pe net anul asta🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s