Conform calendarului romanesc. Am cumparat martisoare de la o fundatie de ajutorare, am primit martisor (de la standul de carte romaneasca de la targul de carte local, de unde evident nu am plecat pana nu am lasat 80% din banii din portofel).
Am facut prima iesire cu bicicleta – si cazut de cateva ori. Imi trebuie una mai joasa, sa pot sa ajung cu picioarele lateral, sa invat teoria cu echilibrul (pana la etapa pedale mai am); asta e de barbati, Vic. zice ca e si cursiera, si cu shaua la minim, tot nu ajung cu picioarele pe pamant.
Si am pus seminte. In jardiniere, si toate ghivecele din dotare.Le tin inca in casa, cu folie acoperindu-le, si post-it pe fiecare sa stiu ce am semaanat acolo. Toate le-am semanat la 1-2cm de suprafata (adica am mai presarat niscaiva pamant peste)
-fleurs de cuisines (comestibile, germinat in cateva zile)
-patrunjel (pe net gasii ca germineaza la 25-30zile – la mine in 17 zile)
-marar(semanat prea des, trebuia un santz lung, 2-3 seminte pe cm2, acum o sa repic in inca 10 jardiniere; a germinat dupa 2 sapt)
-ciboulette(arpagic-a germinat peste 17 zile)
-menta -a murit.
-leustean(nu misca nimic acolo, mai udai compulsiv-obsesiv)
Nu am stiut cum sa le dozez, la arpagic aveam instructiuni clare pe plic, asa ca imprastiai si eu dupa bunul plac cat mai multe seminte. Mai facusem din astea in copilarie, dar creierul era mamaia, eu repetam si ma amuzam. In concluzie le-am pus prea des! si de acoperit, cu folia nu e solutia perfecta, ziarul e mai bun (poate sa se dezvolte mucegaiuri). Propunere pt viitor: salata (fie pus cate o samanta la 10-15cm sa se dezvolte o singura planta, fie presarat mai des si recoltat frunze).Castravetii – au nevoie de soare cateva ore pe zi, dar germineaza f. repede- si nu suporta repicarea.
P.S. o sa pun in niste paharele, cate o boaba de fasole.
Afara ninge cu niste fulgi imensi si cu vant linistit (30km/h )- pacat ca nu am cu ce sa fac poze.
adaug ca inspiratie: http://www.urbanorganicgardener.com/2010/08/how-self-watering-containers-work/
http://www.urbanorganicgardener.com/diy-gardening/
http://lifeonthebalcony.com/stylish-diy-container-for-the-balcony-gardener-on-a-budget/
CURAJ! Nu te lasa invinsa!
Bicicletele sunt pe marimi, intr-adevar. La cea cu cadru trebuie sa ai cadrul intre picioare, cand esti cu ambele picioarele pe pamant, fara sa stai pe varfuri. Sigur ca e extrem de greu sa inveti pe una cu cadru. In plus, cu cat e mai grea, cu atat dezechilibrul va fi mai pronuntat.
Dar eu sunt convinsa ca o sa reusesti!
nu ma las
abia am incercat … A lasat vecinul bicicletele la noi in garaj. O folosim cat de des se poate 
. E mare, grea, cu tzava intre picioare, si cand ma sui pe sha abia ating cu varfurile.
O iau pe a fetei 
))) – asta e a ei http://www.decathlon.be/FR/ticha-69536659/
Deci tre una usurica
Tare-s curios sa vad cum arata o bicicleta fara cadru. Oare pe ce naiba s-or sprijini rotile?
cele pentru femei sunt “autoportante”, evident. fara cadru. ce sa stie ei…
uitasem, rotile se sprijina pe pamant, de obicei.
Și dacă tot se sprijină pe pămînt, te ajuți de un băț ca să le împingi, nu? Iar cînd nu ai băț, pe lîngă pămînt, le rezemi (roțile, clar) de un gard.
)
Ia-ti aparat de fotografiat. E cel mai important la casa omului
zdrangule, la bicicleta ta, fara cadru, mi-ar trebui 2 bete. Unu pt roata din fata, unu pt roata din spate – si o abilitate speciala sa le sincronizez. Dar eu nu de bete am nevoie, ci de o bicicleta cu cadru modificat, cam asa: http://www.marioservice.be/img/p/595-1311-large.jpg
si nu asa: http://www.kiavu.be/pictures/velo-orbea-ravel-6507.jpg
D-na Arakelian, doreati sa spuneti poate ca nu asa:
http://www.kiavu.be/6507-velo-de-marque-orbea-modele-ravel-3-2810-type-vtc.html
intrucit la adresa data de dvs obtin un frumos 403 Forbidden.
Altminteri spus nu i s-a dat, ci i s-a furat
Dar cred ca discutia in doi peri de mai sus era iscata de ceea ce intelege fiecare prin notiunea de “cadru”. In viziunea mea, cadrul este chiar cadrul (care poate fi chiar un cadru de conducere, cu salariu mare!!!), in timp ce in viziunea d-nei Cora cadrul este doar bara de sus a cadrului de la bicicletele pentru barbati.
Altfel, eu am inteles care-i problema, dar nu am nici un sfat sa iti dau. Cum spuneam, imi e foarte greu sa imi imaginez cum e sa nu stii sa te dai cu bicicleta la virsta adulta.
Stiu doar ca eu mi-am invatat baiatul pe doua roti cind avea vreo 3 ani jumate, pe o decatloana din aia cum ai aratat mai sus, la care am demontat in prealabil rotilele. L-am tinut de șa vreo doua ture de parc dupa care am constatat ca nu mai are nevoie sa il tin.
deci Domnu Zdrangu, si copchilul meu bicicleste mai bine ca mine
.
) .
Eu acu 30 ani nu am avut velo. Nici de un tip. Aveam o roata cu un bat, la tara acolo la mine ce fain rula pe dealuri la vale. Batul era un fier, gen fol. in constructii, la armaturi, cu varful indoit. Ruginit. Dar ce bine calaream oile, si cainele si copacii
Pe la o varsta mai avansata, am ajuns la colega de banca in vizita. Ea avea bicicleta lui taica su: care era fix ca astea expuse aici. De mare,evident, ca era destul de ruginita si plina de noroi. Ea tinea bicicleta de fund, si eu imi dadeam drumul la vale, dintr-un tufis in altul. La un moment dat, ea a zis gata, nu mai vreau. Tineam oarecum echilibru, dar eram toata julita si vanata.
Va continua.
si nici nu stiu sa inot. Aveam interdictie de a merge la balti/iazuri in copilarie. Am fost 1 data cu unchiul meu, care nu era prea matur de felul lui (asa a fost toata viata, noi ii ziceam ca noi crestem, ne maturizam, si el tot la jocuri de 12-14 ani e), si am venit cu pantalonii scurti de o culoare incerta, de la mal/matasea broastei, si cand mama a venit in vizita mi-a facut un scandal monstru si am mancat bataie. Unchiul ma arunca in balta unde era mai adanc
) . Intre timp, am invatat la mare sa fac pluta – singura, si dau de cateva ori din miini dar nu ma sincronizez si ma panichez.